Pe vârful Retezat n-am mai fost de vreo 8 ani şi atunci am urcat de la Pietrele, pe culmea Lolaia. Ne gândim să ajungem azi până acolo şi pentru a sta cât mai mult la înălţime o parte din traseu o vom face dus-întors.

Pornim de la lacul Bucura pe poteca marcată cu bandă galbenă spre Poarta Bucurei. Câteva tufe întârziate de rododendron sunt ispititoare pentru a aduce un plus de culoare peisajului selenar. În faţă, vârful Bucura I. Lăsăm în stânga lacul Bucurel, aproape secat acum.

Apropiindu-ne de şaua care se conturează pe piciorul din stânga, marmotele dau alarma. De auzit le-am auzit tot timpul cum fluieră (cele care stau de pază şi le avertizează pe celelalte asupra pericolelor !) dar acum chiar vedem câteva. Noi nu reprezentăm niciun pericol (chiar dacă ele nu ştiu asta) însă câinii care au venit împreună cu alţi turişti, de la lac, da. Le fugăresc de zor aşa că nu e de mirare că sunt stresate; par însă mai inteligente decât cei doi câini care se reped spre ele şi dispar imediat prin vizuini.

Din păcate, în lipsa unui teleobiectiv, marmotele noastre nu sunt aşa de fotogenice ca suratele lor care fac ciocolata în Alpi :-)... aşa că trebuie să mă mulţumesc cu un crop la maxim din ceea ce poate scoate obiectivul de kit.

După ce trecem de şaua menţionată ajungem la un ochi de apă (fără nume pe hartă ?).

Urcăm puţin până pe un promontoriu în afara potecii de unde Judele are o alură impresionantă. Locul seamănă puţin cu Dolomiţii (chiar dacă la o scară mai redusă) şi are un farmec deosebit.

Ceva mai sus, Tăul Porţii. Lumina pică exact cum trebuie iar Judele şi culmea Slăvei se reflectă minunat în apa albastră aşa că merită să zăbovim puţin mai mult pentru fotografii. Cum ziceam şi ieri la Tăul Agăţat, e un loc de unde-ţi vine cu greu să pleci...

Turnul Porţii veghează ca un străjer accesul în această lume minunată a înălţimilor.

< || >

Panoramă cu Tăul Porţii

Poteca merge pe partea stângă a lacului, pe iarbă. Cealaltă jumătate a lacului are malul bolovănos dar de aici poţi admira cum se reflectă în apa albastră culmile stâncoase ale Judelui şi Slăveiului.

Urmează puţin urcuş ceva mai abrupt până într-o şa unde suntem la limita rezervaţiei (pe marginea căreia vom merge până pe vârful Retezat).

< || >

Către vest, în rezervaţie, lacul Ştirbu (în căldarea următoare, invizibil din acest punct trebuie să fie şi lacul Gemenele); în ultimul plan trebuie să fie munţii Ţarcu.

Către est, marea căldarea a Bucurei de unde am urcat. În imagine, vârful Peleaga iar în ultimul plan (contre-jour), vârful Custurii.

În continuare, poteca noastră urcă spre vârful Bucura I apoi de-a coasta pe sub vârf pe care-l ocoleşte pe faţa vestică. Din fericire, pe alocuri, este şi puţină umbră, singura porţiune mai ferită de soare de care vom avea parte azi.

Turnul Porţii şi Judele

Vârful Retezat

Vedere spre rezervaţie cu lacul Ştirbu sub noi, culmea Judele-Şesele de partea cealaltă şi munţii Ţarcu-Godeanu în fundal.

Lacul Gemenele. Alături de banda galbenă a apărut recent şi banda roşie a potecii care vine dinspre Bucura I. Ceva mai în faţă, mai la nord, există o variantă mai veche a potecii de acces spre Bucura I care merge puţin mai mult pe creasta accidentată.

Urmând poteca noastră, ocolim practic Bucura I şi curând ne apropiem Şaua de iarnă a Retezatului. În stânga rămâne zona rezervaţiei (pe a cărei limită ne aflăm tot timpul) iar în dreapta (nord-est) se conturează valea Stânişoara cu ceva lacuri şi nişte cai care pasc liniştiţi pe malurile sale.

Mergând mai departe, către nord, trecem în urcare de câteva ţancuri de piatră intermediare şi apoi coborâm în Şaua de vară a Retezatului. În dreapta se desprinde poteca ce coboară în valea Stânişoara şi care ajunge până la cabana Pietrele (se poate coborî şi din Şaua de iarnă chiar dacă nu e o potecă marcată). Din valea Stânişoara se poate trece şi dincolo, către valea Pietrele chiar daca nu e potecă marcată dar se văd mai multe variante de traversare.

După o pauză de dulciuri începem să urcăm panta finală către vârf unde ajungem după cca 30 minute. 2.482 m. Nu e cel mai înalt dar a reuşit să se impună ca nume pentru întregul masiv. Vârf... un fel de-a spune, Retezatul fiind de fapt un mic platou înclinat ca şi cum vârful ar fi fost secţionat (de unde şi numele).

Imediat înainte de vârf poteca (bandă galbenă) se lasă către culmea Lolaia (ajungând într-un final la cabana Pietrele).

În valea situată la nord de vârf (delimitată de culmea Lolaia la est şi culmea Prelucele-Valereasca la vest, în imagine) se ghiceşte un pârâu iar dacă te laşi puţin sub vârf, spre nord, se vede şi lacul care-i dă naştere, Ştevia (invizibil de pe vârful propriu-zis); zona merită colindată cu altă ocazie, accesibilă chiar de la Pietrele. Undeva, în zona de pădure probabil, trebuie să fie şi refugiul Condor.

Chiar dacă nu e cel mai înalt, Retezatul oferă o imagine de ansamblu asupra crestei de la Bucura până către vârful Mare (spre est) şi de la Judele până către Şesele-Zănoaga (rezervaţia ştiinţifică, spre vest). După fotografiile de rigoare coborâm pe unde-am urcat.

Nu se vede clar contre-jour dar acul de piatră arată spre Tăul Negru :-). Culmea Şesele-Zănoaga limitează rezervaţia ştiinţifică la sud; munţii Godeanu în fundal.

Valea Stânişoara

Bucura II şi Bucura I (Şaua de iarnă a Retezatului)

Sub vârful Bucura apucăm prima potecuţă care pare că urcă spre creasta ce se lasă din vârf spre nord (marcaj vechi şi rar cu bandă roşie).

Valea Stânişoara

Creasta ce leagă Bucura de Şaua de iarnă e accidentată, plină de lespezi mari de piatră colorată în galben de licheni. Cu puţină atenţie probabil se poate urca chiar din şa. După puţin slalom printre lespezi ajungem pe vârf unde avem din nou o imagine de ansamblu asupra zonelor înconjurătoare.

Pe vârful Bucura I cu Retezatul în fundal

Vedere către est de pe Bucura I cu Bucura II în soare şi Vârful Mare în centru în ultimul plan.

După o pauză de masă şi hidratare din plin ne abatem către sud de vârf unde sunt câteva ţancuri intermediare marcate de momâi uriaşe, interesante de explorat (cu atenţie la lespezile instabile). Pantele abrupte de piatră se pot coborî pentru a scurt-circuita poteca marcată dar nu vrem să stresăm inutil marmotele care-şi au vizuinile pe-aici.

În soare, Vârful Peleaga

Vedere către sud de sub vârful Bucura I

Vedere spre sud-est de sub vârful Bucura I cu lacurile Bucura (stânga), Ana (dreapta-sus) şi Lia (dreapta-jos).

Revenim sub vârf şi rămânem pe poteca marcată (bandă roşie) care coboară către Şaua Bucura, pe sub vârful Bucura II. Altă dată am trecut inclusiv peste Bucura II, acum parcă nu ne mai atrage din cauza căldurii :-(

Între Bucura I şi Bucura II cu lacul în fundal

În umbră, vf. Mare (stânga) şi Peleaga (dreapta)

Aproape de Şaua Bucura

Valea Pietrele delimitată de culmea Stânişoara (stânga) şi Pietrele (dreapta).

În faţă, vârful Custura Bucurei

Lacul Bucura şi culmea Piule-Pleşa în fundal.

< || >

Din Şaua Bucura coborâm la lac şi ne pregătim pentru o baie mai serioasă în pârâul ce se scurge din lac să ne răcorim ceva mai consistent ca-n zilele trecute :-) N-a fost o zi prea lungă dar probabil a fost cea mai scurtă variantă de a ajunge pe Retezat cu un minim de efort într-o zi călduroasă :-)

Mai multe imagini aici

august 2012