Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
 

Muntele Morarul, una din culmile nordice ale masivului Bucegi, se desprinde din zona cea mai înaltă a masivului, către est, printr-o culme foarte accidentată şi spectaculoasă în zona Acelor Morarului. Un brâu de verdeaţă în adevăratul sens al cuvântului, Brâna Mare a Morarului (Brâul Mare al Morarului) încinge muntele Morarul pe feţele sudică şi nordică făcând legătura între cele două văi care-l separă de Coştila (valea Cerbului) şi de Bucşoiul Mic (valea Morarului). Se poate parcurge în ambele sensuri dar intrarea dinspre valea Cerbului este mai uşoară (mai evidentă). W.Kargel apreciază timpul necesar la 10-11 ore pentru traseul complet cu plecare şi revenire din Buşteni dar se poate face şi într-un timp mai scurt.

De la Buşteni (gară) până în Poiana Coştilei (peste Munticelu') avem nevoie în medie de 1:30 ore. Poteca marcată cu triunghi roşu ne conduce prin pădure şi, după ce traversează cele două fire principale de vale care se lasă dinspre Coştila, valea Coştilei şi valea Gălbinelelor, ne scoate în poiana largă care ne îmbie la o scurtă pauză. Ne abatem către stânga şi continuăm pe poteca marcată cu bandă galbenă care duce prin valea Cerbului la Omu. Drumul prin pădure străbate câteva luminişuri de unde putem vedea intrările abrupte în văile de pe versantul nordic al Coştilei... valea Mălinului, valea Verde, valea Seacă a Coştilei, valea Ţapului, valea Urzicii şi, după ce ieşim din pădure, valea Caprelor şi valea Priponului. După Priponul văii Cerbului se desprinde în stânga o prispă lată de iarbă care duce către stâna din Pripon (şi valea Priponului). Mai avem puţin de urcat până când poteca ajunge în zona largă unde se termină valea Căldărilor. Până aici am mai făcut cca. 1 oră din Poiana Coştilei.

Poteca traversează firul văii Cerbului dar o părăsim şi ne abatem către dreapta, pe faţa sudică a Morarului. O veche potecă ciobănească străbate pantele aninate şi urcă strecurându-se pe alocuri pe la baza contraforturilor de piatră. Brâna este largă dar înclinată, bogată în iarbă şi flori (funcţie de anotimp), expusă la soare, aşa că urcuşul este o plăcere. Pe măsură ce urcăm privirea este atrasă de peretele nordic al Coştilei care îşi dezvăluie tot mai multe amănunte. Intersectăm câteva vâlcele şi cele 3 şiştoace care "curg" de sub Acele Morarului, şiştoaca Dracilor, şiştoaca Roşie, şiştoaca Fântâniţei. În aceasta din urmă, sub câteva pietre pierdute în marea de iarbă (pe alocuri până la genunchi), se iveşte izvorul firav al Fântâniţei Morarului. Capre negre ne privesc de sus pentru scurt timp apoi îşi văd de treburile lor. Pe alocuri se ghiceşte şi Brâna de Mijloc care urcă undeva deasupra noastră. Mergând agale ajungem în mai puţin de o oră în creasta Morarului (creasta Ascuţită), la peste 2.100 m, un punct de belvedere minunat unde o pauză este binevenită. Pe partea cealaltă, chiar sub noi, se iveşte unul din firele de obârşie ale văii Bujorilor.

Pe faţa nordică a Morarului pajiştile largi de iarbă sunt înlocuite de pâlcuri de jnepeni pe unde brâna se strecoară mai greu. Faţa nordică este mult mai prăpăstioasă, văile mai puternice şi bine conturate, cu pereţi impresionanţi şi colţani de stâncă bine definiţi. Lăsăm undeva sub noi Portiţa Morarului şi continuăm să coborâm pe la baza pereţilor care se prăvălesc abrupt de sub Ace. Brâna străbate toate văile importante de pe faţa nordică, valea Poienii, vâlcelul Ţancurilor, Râpa Zăpezii, Râpa Mică, valea Adâncă. Din ultimul fir de vale pe care-l trecem, vâlcelul Morarului, urcăm puţin pentru a ocoli pâlcul de jnepeni care pare că ne-a blocat şi ieşim în pajiştea largă care ne scoate în valea Morarului. Deşi se face în coborâre, jnepenii, terenul friabil pe alocuri, porţiunile mai expuse fac această parte a brânei mai dificilă aşa că e nevoie de până la 2 ore pentru a ieşi în firul văii Morarului. Efortul însă este răsplătit de frumuseţea sălbatică a locurilor.

Din valea Morarului brâul continuă pe faţa sudică a Bucşoiului Mic până în creasta Balaurului (Brâul Mare al Bucşoiului). În jos, pe valea Morarului, poteca ne conduce în Poiana cu Urzici de unde se văd intrările către Râpa Zăpezii şi valea Adâncă. Curând ajungem în poteca marcată ce leagă Poiana Coştilei de Pichetul Roşu şi... repede la gară...

Întrucât imaginile sunt mai sugestive decât vorbele, un scurt filmuleţ compilat din pozele făcute pe drum poate vorbi mai bine despre frumuseţea locurilor...

https://www.youtube.com/watch?v=EZ1kT8bh0ic

august 2009


A- A A+

Atenţie

Unele trasee montane descrise pe site sau prezente în albumele foto pot prezenta un risc important de accidentare gravă. Parcurgerea lor necesită o minimă pregătire tehnică prealabilă şi experienţă în mersul pe munte. Traseele montane pot suferi modificări în timp şi pot fi diferite faţă de cum sunt ele prezentate aici; autorul nu-şi poate asuma nicio răspundere dacă informațiile nu sunt exacte sau de actualitate. Folosirea oricăror informații prezentate aici se face integral pe propria răspundere. Autorul nu-şi poate asuma nicio răspundere pentru consecințele ce pot decurge din folosirea, în orice fel, a informaţiilor prezentate pe site.

Afișări articole
1111570

Floarea de Colț București
romania-natura.ro