Homeopatia este o formă holistică de medicină care tratează omul ca un întreg, dpdv mental, emoţional şi fizic, integrat în mediul familial, social şi natural.
Homeopatia ia în considerare simptomele caracteristice și constituția generală a pacientului iar tratamentul este personalizat, adaptat fiecăruia în parte.
Remediile homeopate sunt derivate din surse naturale (minerale, plante, animale) şi sunt acceptate ca sigure, neinvazive şi fără efecte secundare semnificative.
Homeopatia se bazează pe principii simple şi clare, enunţate de Samuel Hahnemann şi discipolii săi, confirmate în practică de peste două secole.
Homeopatia se poate folosi ca tratament de sine stătător sau complementar, alături de tratamentul alopatic sau alte forme de terapie.
Tratamentul homeopatic este sigur şi eficient pentru pacienţi de orice vârstă, de la sugari şi copii până la adulţi şi seniorii familiei.
Homeopatia este o metodă complementară de terapie, o alternativă la tratamentul clasic, alopatic, recunoscută ca atare de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi practicată în multe ţări ale lumii. Homeopatia urmăreşte stimularea capacităţii naturale de vindecare şi mobilizarea mai eficienta a mecanismelor de apărare ale corpului.
Moschus
(mosc)
(Materia Medica, W.Boericke)
Un remediu pentru isterie şi atacuri (paroxistice) de nervozitate, crize de leşin şi convulsii, catalepsie, etc. Este caracteristică agravarea la frig; sensibilitate mare la aer (aerul liber - n.t.). Tremurături nervoase şi leşin frecvent. Flatulenţă pronunţată. Bolile nu au o evoluţie obişnuită. Senzaţie de rece. Tensiune în muşchi, piele, minte.
Unul din principiile de bază în homeopatie este administrarea unui singur remediu la un moment dat, remediul care corespunde cel mai bine stării patologice actuale, constituţiei pacientului, remediul similimum.
Kalmia latifolia
(kalm)
(Materia Medica, W.Boericke)
Este un remediu reumatic. Durerile îşi schimbă repede locul. Greaţa şi bradicardia sunt deseori simptome însoţitoare. Are o acţiune importantă asupra inimii. În doze mici accelerează activitatea inimii, în doze mari o încetineşte. Nevralgii; durerile iradiază în jos, cu amorţeală. Dureri fulgurante în ataxia locomotorie. Stări febrile continue, prelungite, cu timpanită. Senzaţii paralitice; durerile în membre însoţesc aproape orice grup de simptome. Albuminurie.
