Homeopatia este o formă holistică de medicină care tratează omul ca un întreg, dpdv mental, emoţional şi fizic, integrat în mediul familial, social şi natural.
Homeopatia ia în considerare simptomele caracteristice și constituția generală a pacientului iar tratamentul este personalizat, adaptat fiecăruia în parte.
Remediile homeopate sunt derivate din surse naturale (minerale, plante, animale) şi sunt acceptate ca sigure, neinvazive şi fără efecte secundare semnificative.
Homeopatia se bazează pe principii simple şi clare, enunţate de Samuel Hahnemann şi discipolii săi, confirmate în practică de peste două secole.
Homeopatia se poate folosi ca tratament de sine stătător sau complementar, alături de tratamentul alopatic sau alte forme de terapie.
Tratamentul homeopatic este sigur şi eficient pentru pacienţi de orice vârstă, de la sugari şi copii până la adulţi şi seniorii familiei.
Rădăcină de Carapichea ipecacuanha
(ip)
(Materia Medica, W.Boericke)
Principala acțiune este asupra ramurilor nervului pneumogastric, producând iritații spasmodice la nivelul pieptului și stomacului. Dependenţă de opiacee. Trăsăturile importante la Ipecacuanha sunt greața persistentă și vărsăturile, principalele simptome ale remediului. Indicat după alimente indigeste, stafide, prăjituri etc. Indicat mai ales pentru copii și adulți grași, care sunt firavi și răcesc uşor; în vreme caldă, umedă. Afecțiuni spasmodice. Hemoragii abundente cu sânge de culoare roșu aprins.
La moartea lui Hahnemann homeopatia era cunoscută şi practicată nu numai în Germania şi Franţa, ţări în care el însuşi a lucrat, dar şi în Anglia, Italia, Spania, ţările Scandinave, Polonia, Rusia, India şi cele două Americi. Urmaşii lui Hahnemann nu s-au mulţumit să se limiteze la cele scrise de maestru ci au preluat conceptele sale şi le-au dezvoltat.
Ruta graveolens (virnanţ, rută)
(ruta)
(Materia Medica, W.Boericke)
Acţionează pe periost şi cartilaje, ochi şi uter. Tulburări după întinderea (încordarea) tendoanelor flexorilor (în special). Tendinţă către depuneri în periost, tendoane şi în vecinătatea articulaţiilor, mai ales la pumni. Suprasolicitare a muşchilor oculari. Toate părţile corpului sunt dureroase, ca şi cum ar fi lovite. Entorse (după Arnica). Impotenţă funcţională după entorse. Icter. Senzaţie intensă de oboseală, slăbiciune şi disperare. Traumatisme osoase.
Kalmia latifolia
(kalm)
(Materia Medica, W.Boericke)
Este un remediu reumatic. Durerile îşi schimbă repede locul. Greaţa şi bradicardia sunt deseori simptome însoţitoare. Are o acţiune importantă asupra inimii. În doze mici accelerează activitatea inimii, în doze mari o încetineşte. Nevralgii; durerile iradiază în jos, cu amorţeală. Dureri fulgurante în ataxia locomotorie. Stări febrile continue, prelungite, cu timpanită. Senzaţii paralitice; durerile în membre însoţesc aproape orice grup de simptome. Albuminurie.