Homeopatia este o formă holistică de medicină care tratează omul ca un întreg, dpdv mental, emoţional şi fizic, integrat în mediul familial, social şi natural.
Homeopatia ia în considerare simptomele caracteristice și constituția generală a pacientului iar tratamentul este personalizat, adaptat fiecăruia în parte.
Remediile homeopate sunt derivate din surse naturale (minerale, plante, animale) şi sunt acceptate ca sigure, neinvazive şi fără efecte secundare semnificative.
Homeopatia se bazează pe principii simple şi clare, enunţate de Samuel Hahnemann şi discipolii săi, confirmate în practică de peste două secole.
Homeopatia se poate folosi ca tratament de sine stătător sau complementar, alături de tratamentul alopatic sau alte forme de terapie.
Tratamentul homeopatic este sigur şi eficient pentru pacienţi de orice vârstă, de la sugari şi copii până la adulţi şi seniorii familiei.
Ernest Albert Farrington se naşte pe 1 ianuarie 1847 în Williamsburg, Long Island, New York. În copilăria sa, familia se mută la Philadelphia unde studiază la Philadelphia High School.
Fiind o terapie holistică, homeopatia tratează pacientul ca pe un ansamblu coerent, indivizibil, caracteristic şi unic la un moment dat al existenţei sale. Chiar dacă este vorba doar de o durere de stomac de exemplu sunt importante nu numai toate detaliile legate de acest simptom dar şi întreg contextul în care el apare şi "fondul" pe care el se grefează.
Roua cerului
(dros)
(Materia Medica, W.Boericke)
Afectează puternic aparatul respirator şi a fost numit de Hahnemann drept remediul principal pentru tusea convulsivă. Drosera poate îmbunătăţi rezistenţa la tuberculoză (Dr. Tyler). Tuberculoza laringiană poate fi ameliorată de remediu. Tuberculoză pulmonară; varsă sânge după accesele de tuse cu iritaţie gastrică şi transpiraţie abundentă. Dureri în zona articulaţiei şoldului. Ganglioni de natură tuberculoasă.
Bromium, brom (element chimic)
(brom)
(Materia Medica, W.Boericke)
Remediul are efect în special asupra simptomelor respiratorii, mai ales la nivelul laringelui şi traheei. Este indicat mai ales pentru copii scrofuloşi * cu ganglioni măriţi în volum. Tipul blond. Glande parotide şi tiroidă mărite în volum. Tendinţă către paroxisme spastice. Oreion pe partea stângă. Senzaţie de sufocare; secreţii excoriante, transpiraţie abundentă şi slăbiciune accentuată. Afecţiuni care apar dacă se supra-încălzeşte. Ganglionii au tendinţa să devină infiltraţi, duri dar rareori supurează.
