La 2.291 m Gugu este cel mai înalt vârf din munţii Godeanu dar este situat în afara crestei principale, pe o culme bine conturată care merge spre nord, Moraru-Gugu-Branu, cu pajişti alpine întinse şi o perspectivă deosebită asupra locurilor învecinate. Acest picior de munte este delimitat de două văi adânci, Lăpuşnicu Mic la est şi Şes la vest, ambele pâraie alimentând lacul de la Gura Apelor (Râul Mare). Creasta munţilor Godeanu fiind limita sudică a Parcului Naţional Retezat, tot acest picior este practic inclus în parcul naţional.

Brâul de Sus este un traseu spectaculos în Piatra Craiului ce se întinde pe o lungime comparabilă cu cea a Brâului de Mijloc, acesta din urmă mult mai cunoscut şi mai frecvent umblat. Cu ani în urmă am parcurs aproape toate segmentele importante ale brâului şi ocazional ne place să le revedem şi să le includem în diverse combinaţii de ture în zona de abrupt. Între Vâlcelul cu Smirdar şi Padina lui Călineţ, ambele îndrăgite şi bine-cunoscute de iubitorii de munte, Brâul de Sus are un parcurs scurt dar interesant prin zone sălbatice din zona superioară a afluenţilor Călineţului.

O zi de odihnă activă în Piatra Craiului. Suntem în a 5-a zi de vreme bună într-un circuit în jurul izvoarelor Dâmboviţei (Cu cortul la izvoarele Dâmboviţei). Am intrat prin Făgăraş, am trecut prin Iezer iar acum suntem la cabana Garofiţa. Nu ne grăbim să ne întoarcem acasă, se anunţă o zi frumoasă, aşa că pornim într-o tură prin Piatra Craiului, în zona sudică a muntelui. Fără cort, doar cu un rucsac mic în spate, plecăm devreme (pe la 7:30) în sus, spre Marele Grohotiş (cruce galbenă). Ne udăm bine prin vegetaţia înaltă cât noi şi sperăm că nu ne vom întâlni cu Moş Martin.

Pentru mini-vacanţa de Paşte prognoza meteo e amestecată, vremea pare uşor instabilă, caracteristică perioadei de primăvară. Moniq propune să mergem la Peştera şi aşa rămâne, pornim spre inima Bucegilor. Aici avem multe opţiuni de trasee, nu e nevoie să ne facem un plan foarte exact, putem improviza la nevoie, drumuri mai lungi sau mai scurte.

În Parâng ajungem mai rar dar întotdeauna cu aceeaşi bucurie ca prima dată, cu mulţi ani în urmă (2010). Fără să fie un munte mare sau cu trasee dificile, lacurile ascunse în căldările glaciare îi dau un farmec aparte. Într-o zi lungă de vară poţi parcurge toată creasta principală din staţiunea Parâng (Petroşani) până în Transalpina dar farmecul muntelui e mai evident dacă îl străbaţi încet, cu cortul şi explorezi şi locurile mai puţin umblate.

Muntele Caraiman, subunitate importantă în masivul Bucegi, este o imagine emblematică a oraşului Buşteni, atât pentru aspectul său de cetate de piatră, aparent inaccesibilă, cât şi pentru monumentul care tronează în Şaua Mare a Caraimanului, Crucea Eroilor.