Creasta munţilor Iezer-Păpuşa se poate parcuge într-o singură zi lungă de mers sportiv chiar şi iarna dacă zăpada nu este mare. Asta înseamnă însă să pleci pe întuneric şi, foarte probabil, să ajungi jos tot pe întuneric mai ales dacă faci matematic toată creasta (bandă roşie).

Din nou în Parâng. După 6 ani (vezi Circuit cu cortul în Parâng). Ce repede trece timpul ! Ne propunem să vedem şi ceva nou deşi locurile sunt atât de frumoase că le putem revedea cu aceeaşi plăcere de mai multe ori. Cabana Groapa Seacă e la fel de primitoare, parţial renovată şi cu o nouă conducere. Acum se serveşte şi mâncare (cu menţiunea că timpul de aşteptare poate fi foarte lung dacă e multă lume; plitele la butelie nu sunt atât de eficiente).

Munţii Rodnei erau de mult timp în agendă dar, fiind mai departe de casă şi mai greu de ajuns din sud în nordul ţării, n-a fost să fie... până acum... Masivul nu este atât de mare şi, poate, mai complicat decât tura propriu-zisă pe munte, este cum să ajungi acolo...

Traseul descris de Nicolae Anghelide în Almanahul Turistic din 1968 este una din multele comori "ascunse" din Piatra Craiului, traseu cunoscut şi apreciat de pasionaţii de drumeţii în abruptul calcaros al masivului. Fără să fie un traseu de sine-stătător, el asigură o legătură rapidă între baza muntelui şi Brâul de Mijloc, util atât pentru accesul rapid în zona de abrupt, cât şi pentru retragere în caz de nevoie.

Valea Podurilor este o arteră importantă de acces în zona de abrupt a masivului Piatra Craiului, versantul de nord-vest. Poate fi un parcurs de sine-stătător (pentru urcare în Creasta Nordică sau, la nevoie, pentru retragere) sau poate fi folosită pentru a accesa brâne, vâlcele sau trasee de căţărare în zonă.

Brâul Ciorânga Mare este primul brâu important care se conturează pe versantul nord-vestic al Pietrei Craiului, în extremitatea sa nordică. Brâul porneşte de la refugiul Ciorânga Mare (Speranţelor), aproape de locul fostei Cabane Ascunse, la baza peretelui Răchitei, cca 1.690 m pe Brâul de Mijloc. Merge ascendent către nord, străbătând Padina lui Râie (într-o diagonală de verdeaţă clar vizibilă de la baza muntelui) apoi valea Ciorânga Mare până către Padina Popii prin ramura sa inferioară.