Muşeţelul este una din cele mai cunoscute plante folosite în fitoterapie. Principiile active prezente în plantă fac ca ea să aibă efect antiinflamator, antispastic, cicatrizant, epitelizant, antialgic, antiulceros, imunomodulator, antitoxinic, radioprotector etc. Astfel, muşeţelul, sub diverse forme începând de la banalul ceai şi până la produse fitoterapice complexe, este indicat în afecţiuni cutanate, digestive, respiratorii, urinare, oculare etc.
Foto wikipedia
Ca remediu homeopatic, Chamomilla se prepară din tinctura obţinută din planta întreagă proaspătă. Sursa remediului este muşeţelul german / sălbatic (Matricaria chamomilla). Din familia Compositae avem şi alte remedii binecunoscute: Arnica, Cina, Calendula, Bellis perennis, Echinaceea, etc. Primele informaţii despre remediu apar în lucrarea lui Hahnemann "Fragmenta de viribus medicamentorum positivis, sive in sano corpore humano observatis" apoi în ediţia a doua din Materia Medica Pura.
Situaţiile în care poate fi folosit remediul sunt la fel de variate ca cele întâlnite la oricare alt policrest. Decât o simplă enumerare de boli sau sindroame este mai utilă o prezentare a simptomelor caracteristice ale remediului care se pot regăsi indiferent de afecţiunea pentru care este folosit.
Chamomilla are o sensibilitate deosebită la durere; orice durere, chiar moderată, este aproape imposibil de suportat şi deseori exagerată, resimţită disproporţionat (comparativ cu alte tipuri constituţionale). Asta face ca pacientul să fie foarte iritabil şi să se plângă într-un mod deranjant, chiar acuzator, agresiv şi vehement faţă de cei din jur. Iritabilitatea este o trăsătură fundamentală a remediului şi, sub o formă sau alta, este prezentă întotdeauna, indiferent de afecţiune. În multe situaţii pacientul este cu "nervii la pământ" şi are tendinţa să fie agresiv cu cei din jur, fizic sau verbal: loveşte, aruncă, se ceartă şi răspunde dur, nepoliticos, abuziv, nu suportă să fie contrazis.
Uneori totul porneşte de la nimicuri dar mânia nu poate fi stăpânită şi se manifestă cu uşurinţă. Astfel de stări tensionate pot fi chiar punctul de plecare al unor afecţiuni psiho-somatice. Agravarea sau chiar declanşarea unor simptome după un acces de mânie, furie, iritabilitate constituie o indicaţie importantă pentru Chamomilla. "Crizele de nervi" pot fi însoţite şi de o agitaţie fizică pe măsură. Nu-i place să fie atins (Arnica), asta îi accentuează sensibilitatea (şi durerea); nu vrea nici să-i vorbeşti, are o puternică aversiune faţă de orice companie.
Copilul Chamomilla este la fel: iritabil, mânios, agitat fizic, agresiv: loveşte cu mâna sau piciorul. Este foarte capricios; cere tot timpul câte ceva, refuză, apoi cere altceva, astfel încât cu greu poţi găsi ceva care să-l mulţumească. Chiar copilul mic / sugarul este nervos şi neliniştit şi nu poate fi calmat decât dacă este legănat / plimbat prin casă. Nu este însă suficient să fie legănat uşor aşa cum te-ai aştepta pentru un bebeluş ci trebuie legănat tare şi plimbat, indiferent că este zi sau noapte. Ora la care este mai greu de stăpânit este de obicei 9 dimineaţa sau seara. Cu greu poate fi consolat sau liniştit. Plânge de durere sau când este nervos, plânsul fiind enervant prin el însuşi.
Deşi remediul poate fi prescris şi în afecţiuni cronice, deseori este folosit în situaţii acute, în special la copii, cele mai caracteristice fiind otita medie, colicile, nevralgiile, stările febrile şi erupţia dinţilor. Într-un caz de otită medie acută copilul Chamomilla se trezeşte de obicei noaptea plângând sau ţipând de durere; nu poate fi consolat sau liniştit în vreun fel, loveşte şi este agresiv; nu suportă să fie atins şi poate deveni isteric dacă urechea este examinată; urechea este sensibilă la orice atingere şi curent (vânt). În stările febrile se întâmplă ca un obraz să fie roşu şi fierbinte iar celălalt normal (Pulsatilla) sau chiar mai palid (Ipeca).
Erupţia dinţilor este, evident, un proces dureros la copilul Chamomilla. Este şi mai iritabil ca de obicei, plânge din orice, nu poate fi mulţumit nicicum, gingiile sunt inflamate şi dureroase, erupţia poate fi înceată dar, oricum, dificilă. Diareea poate fi un simptom însoţitor, scaunele având miros ca de ouă stricate şi aspect verzui, ca de spanac tocat. La copilul mai mare şi la adult durerile de dinţi sunt, bineînţeles, greu de suportat, agravate de cafea (în general poate fi agravat de cafea), lichide calde şi enervare, ameliorate de lichide reci.
Fetele şi femeile au deseori probleme la menstruaţie suferind de o dismenoree severă însoţită de frisoane, vărsături, diaree, chiar leşin. Durerile se aseamănă uneori cu cele din travaliu. Mânia sau nervozitatea excesivă pot declanşa apariţia hemoragiei uterine cu sânge închis la culoare, parţial coagulat.
Somnul este deseori neliniştit, cu treziri dese (eventual datorate unor dureri), plânsete şi scâncete la copii. Picioarele sunt fierbinţi şi trebuie dezvelite (Medorrhinum, Pulsatilla, Sulphur).
La adult orice gen de afecţiune declanşată sau însoţită de o iritabilitate şi mânie extremă poate beneficia de Chamomilla (Colocynthis, Nux vomica, Staphisagria) dacă sunt şi alte simptome caracteristice ale remediului (descrise într-o lucrare completă de materia medica homeopatică).