Tuberculinum trebuie avut în vedere pentru malformaţiile congenitale care afectează umanitatea tot mai mult. Este vorba de malformaţii grave ale scheletului, extremităţilor, palatoschizis, accidente vasculare intrauterine, pneumonie la naştere, hidrocel, hernie şi alte afecţiuni mai ales cele cauzate de o tulburare în metabolismul calciului sau o disfuncţie a tiroidei, ori cele care afectează linia mediană a corpului. Copiii care răspund bine la Tuberculinum pot să fi avut un frăţior născut cu anencefalie.

Foto wikipedia

Iritabilitatea este o trăsătură frecvent întâlnită, mai ales în timpul erupţiei dinţilor, dimineaţa la trezire şi când le este foame. Poate evolua către un comportament răutăcios la copiii mai mari. Unii pot să muşte, alţii fac scandal opunându-se când părinţii vor să le schimbe scutecele.

Copiii mici îşi îngroapă capul în pernă, scrâşnesc din dinţi şi transpiră noaptea.

De multe ori au din naştere păr mult pe cap şi de-a lungul coloanei iar genele sunt foarte lungi.

Dinţii apar devreme. Erupţia este dureroasă şi însoţită de febră, infecţii respiratorii şi iritabilitate. Există multe anomalii legate de numărul şi poziţia dinţilor. Sugarii scrâşnesc din dinţi imediat ce aceştia apar; unii dintre ei au dinţi din naştere.

Infecţiile respiratorii sunt un lucru obişnuit; este vorba de urechi, nas, gât, plămâni. Copiii se pot naşte sau dezvoltă la câteva zile după naştere lichid în plămâni sau pneumonie. Afecţiunile respiratorii apar mai ales când vremea se schimbă către rece şi umed şi după ce beau lapte. Aceste infecţii sunt însoţite de transpiraţii nocturne, febră după-amiaza, diaree, faţă roşie strălucitoare, iritabilitate. Ganglionii cervicali pot fi măriţi de volum şi induraţi.

Au o dorinţă mare de lapte. Diareea este un simptom concomitent în multe afecţiuni, mai ales la cei cu intoleranţă la lactoză care beau lapte. Pierd în greutate când au diaree chiar dacă mănâncă mult.

Copiii Tuberculinum sunt de obicei slăbuţi la naştere sau se nasc rotofei şi se subţiază dintr-odată în copilăria timpurie ajungând înalţi, fragili, anemici, chiar dacă mănâncă la fel de mult ca un adult. Este greu pentru aceşti copii să câştige în greutate. Pot să crească rapid în înălţime însă oasele nu pot ţine pasul cu această creştere accelerată ceea ce duce la scolioză, rahitism, boala Osgood-Schlatter şi, deseori, dureri de creştere. Aceşti copii subţirei şi anemici pot fi hiperactivi dar obosesc mai uşor decât Medorrhinum sau Sulphur.

Există şi copii Tuberculinum la polul opus: dezvoltarea este foarte înceată, rămân mici de statură, dinţii nu apar la timp, fontanela poate rămâne deschisă mult timp.

Transpiraţia este abundentă iar la copiii cu afecţiuni din naştere are un miros acru, ca de cadavru.

În general, sugarii au un grad de retard privind dezvoltarea mentală, capul mare şi deformat, ganglioni măriţi de volum, anomalii osoase şi infecţii repetate ale tractului respirator superior.

Paul Herşcu, Tratamentul homeopatic la copii, editura Paneurope, Iaşi

(traducere Marius Radu)