În sfârşit, o dimineaţă mai luminoasă. Soarele e binevenit ca să putem usca bine cortul. Azi avem iarăşi o zi lejeră pentru că vrem doar să ne mutăm la Roşiile. Rucsacii parcă s-au mai uşurat puţin iar lucrurile parcă încap mai bine înăuntru.
Ne luăm la revedere de la Gâlcescu şi continuăm pe poteca ce-am urmat-o cu două zile în urmă (cruce roşie). Traversăm o zonă de jnepeniş şi intrăm în căldarea Zănoaga. Norii nu se lasă mult aşteptaţi. Împinşi de vântul din sud-est se aşează treptat în poziţia lor preferată, pe creasta muntelui :-)
Căldarea Zănoaga
Marcajul turistic este destul de rar în căldarea Zănoaga dar poteca e suficient de vizibilă. Mai degrabă sunt momâi care marchează locul pe unde să traversezi limbile de grohotiş. Lacul este undeva în dreapta, sub potecă. Ne mulţumim să-l vedem de sus. Plaiurile domoale de sub lac sunt o variantă bună de coborât, poate mai bună decât jnepenişul des de sub Gâlcescu. Deasemenea, locuri de cort la discreţie numai că te afli în calea oilor !
Spre şaua Piatra Tăiată
După ce traversează căldarea, poteca se abate către stânga şi urcă susţinut către creastă pe care o atinge în şaua Piatra Tăiată. De-aici intrăm pe banda roşie. Spre nord se lasă Coasta lui Rus (bandă albastră) pe unde am coborât data trecută către Groapa Seacă (vezi Circuit cu cortul în Parâng). Atunci am bâjbâit puţin în zona muntelui Ciobanu de unde se desprinde un punct albastru care te scoate pe şosea, la vreo 2 km de Groapa Seacă, variantă mai scurtă, întrucât banda albastră coboară către pasul Groapa Seacă.
Acum rămânem pe creastă şi ne bucurăm de privelişte. Mai bine zis ne imaginăm peisajul pentru că suntem complet în ceaţă. La propriu. Ne intersectăm cu două fete care vin din pasul Urdele şi merg până pe Parângul Mare (şi retur). Le lăsăm să pornească înainte căci au cale lungă în faţă dar le vom revedea pe parcurs. Urmează o coborâre în serpentine scurte până în şaua Ghereşu. Reuşim să vedem lacul mic din căldare, pe partea de nord parcă ceaţa are mai puţină putere.
Lacul Ghereşu
Ştim că urmează Ieşul, Pâcleşa, Gruiu dar suntem mai tot timpul în ceaţă. Ne intersectăm cu nişte oi. Ca de obicei câinii se postează exact în potecă. Ce să facă şi ei sărmanii în timpul zilei decât să latre la turişti ? Vârful Ieşu îl recunoaştem după cele două momâi mari din zona somitală.
Lacul Roşiile
Ceaţa se mai sparge şi vedem sub noi conturul lacului Roşiile cu malurile sale pline de pietre prăvălite. Mai facem pauze căci toată această porţiune se urcă şi se coboară, aşa cum e creasta muntelui. Cele două fete, deşi n-au bagaj, parcă nu prea au spor. Ar fi trebuit să fie departe. Poate că ceaţa nu prea le îmbie la drum.
Şaua Gruiu
Ajungem în cele din urmă în şaua Gruiu. De-aici avem doar de coborât. Cu pauzele de rigoare, am făcut aproape 4 ore. Mai avem cca o oră, program de vacanţă :-) Din şa coboară poteca marcată cu punct roşu pe valea Roşiile până la cabana Groapa Seacă. E puţin ud şi destul de abrupt imediat sub creastă dar mai jos drumul devine mai prietenos. În mai puţin de jumătate de oră facem iar o pauză la lacul Mândra. Malurile sunt pietroase, loc de cort se poate găsi în dreapta lacului dar nu este apă (decât cea din lac). Oricum, nu avem în plan să stăm aici. Locul este însă foarte frumos, lacul fotogenic deşi lumina nu e cea mai potrivită.
Lacul Mândra
Ocolim lacul pe malul stâng acoperit de bolovani uriaşi pe alocuri şi continuăm să coborâm spre Roşiile. Obiectivul nostru este însă lacul Lung, puţin deasupra lacului Roşiile, pentru că acolo este un mal înierbat unde se poate campa. Traversăm şi două pâraie care sunt o sursă bună de apă, al doilea destul de apropiat de capătul de nord al lacului unde ne punem cortul. Un grup tocmai pleacă iar în afară de ei mai sunt câteva corturi. Găsim un loc cât mai drept şi ne instalăm cortul pentru următoarele două nopţi.
Lacul Lung
Dup-amiază avem timp din belşug pentru spălat, odihnă, somn, poze... doar suntem în concediu :-) Colindăm împrejurimile lacului şi-ntr-un sens şi-n celălalt, nefiind atât de mare :-) Locul (şi lacul) este fotogenic dar soarele este destul de rezervat. Ceva mai multă lumină în contrast cu cerul plin de nori întunecaţi ar fi fost bine-venită... dar ne mulţumim cu ce avem. Nu scăpăm nici de o repriză scurtă de ploaie, dar e ceva trecător. Poate să plouă chiar mai mult, acum nu ne deranjează, important este ca mâine pe creastă să avem vreme bună.
Mai multe imagini goo.gl/photos/WJswYdWgVdZGDe237
Un serviciu oferit de CComment